Despre noi

Situate în extremitatea vestica a dealurilor piemontane si muntilor Zarandului, padurile administrate de Ocolul Silvic Zarandul sunt marginite la Sud de culoarul Muresului, la Vest de Câmpia Aradului, la Nord de Câmpia Crisurilor (Crisul Alb) iar la Est sunt continuate de masivul paduros al Muntilor Zarandului.

Plaja altitudinala pe care se întinde fondul forestier este cuprinsa între 110m în Câmpia Crisului Alb lânga orasul Ineu si 804m Vf. Highis. Aceasta distributie pe verticala, cât si expozitia terenurilor duce la o diversitate relativ pronuntata a fondului forestier sub aspectul etajelor fitoclimatice si al tipologiei forestiere.

Pornind de la câmpie, fondul forestier este constituit din stejarete si sleauri de câmpie unde participa în compozitie alaturi de stejarul pedunculat si specii cum sunt cerul, frasinul, paltinul de câmp, jugastrul, carpenul; mai apoi se întâlnesc ceretele si cereto-gârnitetele, continuate de sleaurile de deal (cu gorun, carpen, tei, cires, paltini, sorb) si gorunete (tipuri de padure dominante în structura fondului forestier administrat), pentru ca spre limita superioara altitudinal sa fie întâlnite goruneto-fagetele iar în cele din urma fagetele de deal.

Padurea a constituit pentru locuitorii si proprietarii din zona o sursa permanenta de binefacere, oferind pe lânga lemnul necesar în gospodarii si o sursa de venit, atât prin angajarea unei parti din populatie în activitatile derulate în padure, cât si prin valorile banesti angrenate de circuitul economic al lemnului. In plus, prezentul aduce intr-un plan tot mai apropiat populatiei functiile recreative si de protectie a factorilor climatici exercitate de catre paduri, ca necesitati la fel de importante ca si cele materiale.

Prin activitatea sa, ocolul silvic Zarandul doreste ca odata cu redobândirea dreptului de proprietate asupra padurilor si în conditiile reglementarilor legale actuale, sa readuca padurea aproape de oameni, sa-i faca sa devina constienti de drepturile pe care le au, sa beneficieze de ele, dar si de obligatiile ce le revin pentru protejarea avutiei lor astfel încât functiile padurilor sa fie continuu îndeplinite atat in prezent cat si in viitor. Prin toate acestea, ocolul silvic contribuie la bunastarea comunitatilor si prin colaborare cu administratia locala si direct cu cetatenii la dezvoltarea zonelor rurale.

In vederea realizarii dezideratelor de mai sus, ocolul silvic gestioneaza un volum anual de masa lemnoasa stabilit prin amenajamente silvice de circa 28000 mc, din care cca 1000 mc rasinoase (majoritatea pin), 3300 mc fag, 13100 mc gorun, stejar, girnita, cer , 7900 mc diverse tari, 2700 mc diverse moi (inclusiv tei). Cu scopul gestionarii durabile si ridicarii calitatii arboretelor, ocolul executa anual o serie de lucrari ce privesc regenerarea padurilor (naturala sau artificiala), precum si conducerea arboretelor tinere spre teluri de protectie si productie stabilite. Astfel, se impaduresc anual cca 30 ha, iar pe cca 150 ha se fac lucrari de ajutorare a regenerarilor naturale.

La acestea se mai adauga un interes constant acordat colaborarilor indeosebi cu scolile din aria de activitate, ce privesc sensibilizarea copiilor fata de mediu si stimularea dorintei acestora de cunoastere a relatiilor din cadrul ecosistemelor forestiere, a functiilor padurii si importantei acestora. Experienta acumulata arata ca tinerele generatii sunt foarte atrase de cunoasterea mediului natural si sunt dispuse la eforturi atat pentru a afla tainele echilibrului din natura, cat si pentru realizarea unor activitati concrete cum sunt plantarile de arbori, ecologizarea unor zone sau altele asemenea.